Sari la conținut
Sanatate

Igiena biroului împărțit: tastatura, telefonul, bucătăria și mâinile între colegi

Tastatură și mouse pe un birou, lângă o lavetă din microfibră

Igiena biroului împărțit se sprijină pe trei obiceiuri: spălatul mâinilor la momentele potrivite, ștergerea regulată a obiectelor atinse de mai multe persoane și rămânerea acasă în zilele cu simptome de boală contagioasă. Virusurile respiratorii și cele digestive se transmit și prin mâinile care ating aceleași clanțe, tastaturi sau butoane, apoi fața. Regulile nu cer echipamente speciale, ci o rutină pe care o respectă toată echipa.

Care sunt suprafețele cele mai atinse dintr-un birou?

Suprafețele cele mai atinse sunt cele pe care le folosesc, pe rând, mai multe persoane în aceeași zi: clanțele, butoanele liftului, întrerupătoarele, mânerele frigiderului și ale dulapurilor, butoanele cafetierei și ale imprimantei. La birourile fără loc fix se adaugă tastatura, mouse-ul, brațele scaunului și telefonul fix.

Obiectele personale contează la fel de mult: telefonul mobil este pus pe mese, pe chiuvete sau în bucătărie și apoi dus la față de zeci de ori pe zi.

Cât de des se curăță fiecare obiect?

Obiectele folosite de mai multe persoane se curăță zilnic, iar cele personale cel puțin o dată pe săptămână și imediat ce sunt vizibil murdare. Tabelul oferă un reper orientativ pentru un birou obișnuit.

Obiect sau zonă Frecvență orientativă Cum se curăță
Tastatura și mouse-ul de pe un birou comun La începutul fiecărei utilizări Lavetă umezită cu soluție pe bază de alcool, cu aparatul oprit
Tastatura și mouse-ul personale Săptămânal La fel, plus scuturarea firimiturilor
Telefonul mobil Zilnic sau la câteva zile Lavetă ușor umezită, fără lichid pulverizat direct
Clanțe, butoane, întrerupătoare Zilnic Detergent obișnuit sau dezinfectant pentru suprafețe
Frigiderul comun Săptămânal Golirea alimentelor expirate și ștergerea rafturilor
Bureții și lavetele din bucătărie Înlocuire frecventă Uscare între utilizări, schimbare la câteva zile

Cum se curăță tastatura și telefonul fără a le deteriora?

Tastatura și telefonul se curăță cu o lavetă moale, ușor umezită, niciodată cu lichid turnat sau pulverizat direct pe ele. Soluțiile pe bază de alcool izopropilic, folosite des pentru electronice, se evaporă repede și nu lasă urme, însă instrucțiunile producătorului au întotdeauna prioritate, pentru că unele ecrane au straturi de protecție sensibile.

  1. Aparatul se oprește sau se deconectează.
  2. Firimiturile se scot întorcând tastatura cu tastele în jos și bătând ușor în spatele ei.
  3. Laveta se umezește, apoi se stoarce bine, astfel încât să nu picure.
  4. Se șterg tastele, marginile, mouse-ul și cablul, apoi carcasa și ecranul telefonului.
  5. Aparatul se pornește doar după ce suprafețele sunt complet uscate.

Când contează cel mai mult spălatul mâinilor?

Spălatul mâinilor contează cel mai mult înainte de masă, după folosirea toaletei, după transportul în comun, după suflarea nasului sau strănut și după manipularea alimentelor în bucătăria comună. Apa și săpunul, cu frecare de cel puțin 20 de secunde, inclusiv între degete și pe sub unghii, rămân metoda de bază.

Când nu există o chiuvetă la îndemână, gelul dezinfectant pe bază de alcool este o alternativă utilă. El nu înlocuiește spălatul atunci când mâinile sunt vizibil murdare sau grase. Recipientele cu dezinfectant puse lângă intrare, lângă imprimantă și în bucătărie cresc mult șansa de a fi folosite.

Ce reguli de bucătărie previn problemele digestive?

Bucătăria comună rămâne sigură când alimentele perisabile ajung repede în frigider, sunt etichetate cu numele și data și sunt aruncate după câteva zile. Mâncarea gătită lăsată ore întregi la temperatura camerei este un risc mai mare decât orice suprafață.

  • Fiecare cană și farfurie se spală imediat după folosire, nu la sfârșitul zilei.
  • Prosoapele de hârtie sunt preferabile prosopului textil folosit de toată lumea.
  • Cuptorul cu microunde se șterge după stropi, înainte ca aceștia să se usuce.
  • Frigiderul are o zi fixă de golire, anunțată din timp.

Ce rol are rămânerea acasă în zilele cu simptome?

Rămânerea acasă în primele zile de febră, tuse puternică, vărsături sau diaree este măsura cu cel mai mare efect, pentru că oprește transmiterea la sursă. Curățenia reduce riscul, dar nu compensează prezența unui coleg contagios în aceeași încăpere toată ziua.

Echipele care tratează aceste zile ca normale, fără presiune de a veni la birou, se îmbolnăvesc mai rar în lanț. Subiectul ține de mediul de lucru și performanța echipei la fel de mult ca de sănătate, iar măsurile generale de prevenire a bolilor comune și de stil de viață sănătos la birou completează rutina de igienă. Persoanele cu imunitate scăzută sau cu boli cronice pot discuta cu medicul de familie măsuri suplimentare potrivite situației lor.

Alese din arhivă

Mulțumim că ai citit până aici.Afaceri puternice romanesti Înapoi sus ↑