Gheizerele și izvoarele termale apar acolo unde apa subterană se încălzește la contactul cu roci fierbinți din adâncime și ajunge apoi la suprafață. Diferența dintre ele ține de forma canalelor prin care urcă apa. OrizontNews explică astfel de fenomene din geologie pe înțeles.
De unde vine căldura
Temperatura crește cu adâncimea. În zonele cu activitate vulcanică, mase de rocă încinse sau magmă se află relativ aproape de suprafață și încălzesc straturile de deasupra. Apa de ploaie sau de zăpadă se infiltrează prin fisuri, coboară, se încălzește și se întoarce spre suprafață.
În alte regiuni, apa coboară pur și simplu foarte adânc, pe falii, și se încălzește datorită gradientului geotermic normal al scoarței.
Cum funcționează un izvor termal
La un izvor termal, apa urcă liniștit, printr-un sistem de fisuri suficient de larg. Ea iese caldă, uneori fierbinte, și se poate aduna în bazine naturale. Apa dizolvă pe drum minerale din rocă, de aceea izvoarele termale au adesea compoziție chimică specială.
Și în România există izvoare termale folosite de secole, de exemplu în zona Băilor Herculane sau a Băilor Felix.
Ce face diferit un gheizer
Gheizerul este un izvor termal care erupe periodic. Pentru asta are nevoie de o structură specială: un canal îngust și adânc, prin care apa nu poate circula liber.
Presiunea ridică punctul de fierbere
La baza canalului, apa se află sub presiunea coloanei de apă de deasupra. Sub această presiune, ea poate depăși temperatura normală de fierbere fără să se transforme în abur.
Aburul declanșează erupția
Când apa de sus se încălzește și o parte începe să fiarbă, formând bule de abur, o parte din coloană este împinsă afară. Presiunea scade, iar apa de dedesubt fierbe brusc. Rezultă o erupție, adică un jet de apă și abur.
Ciclul se reia
După erupție, canalul se umple din nou cu apă din straturile din jur, se reîncălzește și procesul se repetă, la intervale care diferă de la un gheizer la altul.
Ce conține apa termală
Apa încălzită dizolvă din roci siliciu, calciu, sulf și alte elemente. Când iese la suprafață și se răcește, o parte din ele se depun și formează terase colorate sau cruste de piatră în jurul izvorului.
Unde se găsesc
- în Islanda, de unde vine chiar cuvântul „gheizer”, de la numele unui izvor celebru;
- în Parcul Național Yellowstone, din Statele Unite;
- în Noua Zeelandă și în alte regiuni vulcanice.
Gheizerele sunt rare, deoarece au nevoie, simultan, de apă, de căldură și de o geometrie potrivită a canalelor. Dacă una dintre ele se schimbă, de exemplu printr-un cutremur, un gheizer își poate modifica ritmul sau poate dispărea.
Cum diferă gheizerele de fumarole și de vulcanii noroioși
Fumarolele sunt orificii prin care ies gaze și abur, nu apă lichidă. Vulcanii noroioși aruncă o pastă de apă și argilă, de obicei la temperaturi mai joase.
De ce contează aceste fenomene
Zonele cu apă fierbinte sunt folosite pentru încălzire, pentru producerea de energie geotermală și pentru băi. Ele ne arată și cât de activă este scoarța pământului sub picioarele noastre. OrizontNews tratează astfel de fapte stabilite fără senzaționalism.
Dacă, după ce ai privit în adâncul Pământului, te atrage și privirea spre cosmos, poți citi și despre materia întunecată, ce știm și ce nu știm despre masa invizibilă a Universului.
Concluzia practică: dacă vizitezi un gheizer sau un izvor termal, respectă traseele marcate, deoarece solul din jur poate fi fierbinte și fragil. Pentru alte explicații științifice spuse clar, revino la OrizontNews.
