Între PFA și SRL nu există un prag unic de venit de la care una dintre forme devine mai avantajoasă. Răspunsul depinde de cheltuielile activității, de nevoia unui salariat, de cât profit vrea titularul să scoată din firmă și de felul în care își construiește pensia. Câteva întrebări, puse înainte de decizie, lămuresc alegerea mai bine decât un procent privit izolat.
Freelancerii și consultanții independenți ajung de obicei la această discuție în două momente: la început, când nu au încă niciun contract, sau după un an bun, când cineva le spune că „la SRL se plătește doar 1%”. Fraza este adevărată doar pe jumătate. Simulatorul publicat de REALCONT și explicațiile care îl însoțesc arată că procentul de impozit este numai una dintre diferențe. Cifrele de mai jos sunt cele pe care site-ul le dă pentru 2026, valabile la data documentării; înaintea unei decizii, ele se confirmă cu un contabil.
Cum este taxat venitul în fiecare variantă
Un PFA în sistem real plătește, potrivit site-ului, 10% impozit pe venitul net, adică pe încasări minus cheltuielile deductibile. La acesta se adaugă contribuțiile sociale, CAS și CASS, calculate pe praguri legate de salariul minim. Banii rămași sunt ai titularului, fără niciun pas intermediar.
Un SRL microîntreprindere plătește 1% impozit pe venituri. Baza este tot ce facturează firma, nu profitul, deci cheltuielile nu micșorează acest impozit. Mai apare un al doilea nivel: banii firmei nu sunt banii asociatului. Ca să ajungă la el, profitul se distribuie ca dividende, impozitate cu 16%; potrivit simulatorului, la dividendele încasate se poate adăuga și CASS, în funcție de nivelul lor. Comparația corectă pune deci față în față două lanțuri întregi de taxe, nu două procente.
De aici decurge prima întrebare: cât de mari sunt cheltuielile activității? Un consultant care lucrează de acasă, cu un laptop, are o structură de costuri foarte diferită de a unui fotograf cu echipament, studio și deplasări. La PFA în sistem real, cheltuielile deductibile reduc direct baza impozitului. La SRL-ul micro, ele reduc doar profitul care poate fi distribuit.
Ce condiții are regimul de microîntreprindere
Regimul micro nu este disponibil oricui. Site-ul notează două condiții pentru 2026: venituri sub 100.000 de euro și cel puțin un salariat cu normă întreagă sau un administrator cu contract de mandat, plătit cel puțin la nivelul salariului minim.
A doua condiție cântărește greu pentru un profesionist care lucrează singur. Ea înseamnă o remunerație lunară, cu contribuțiile aferente, stat de plată și declarații de salarii, indiferent dacă luna a fost bună sau slabă. A doua întrebare este, prin urmare: poate activitatea să susțină în fiecare lună un salariu cu normă întreagă? Atunci când titularul este chiar el salariatul propriei firme, acest salariu devine totodată venitul lui regulat.
Ce se întâmplă cu pensia titularului
Subiectul lipsește din multe calcule făcute în grabă. CAS-ul plătit ca PFA aduce stagiu de cotizare: anii lucrați pe cont propriu se regăsesc în pensie. La SRL, pensia se construiește doar din salariul pe care titularul și-l plătește. Dividendele, oricât de mari, nu aduc stagiu.
A treia întrebare privește așadar orizontul lung: contează pentru titular contribuția la pensia publică sau preferă să economisească pe cont propriu? Nu există un răspuns potrivit pentru toată lumea, dar întrebarea trebuie pusă înainte, nu după zece ani de activitate.
Câtă administrare cere fiecare formă
PFA-ul ține evidența în partidă simplă, adică înregistrează încasări și plăți, și depune anual Declarația unică, până la 25 mai, pentru veniturile anului anterior. SRL-ul are contabilitate în partidă dublă, declarații lunare sau trimestriale și bilanț anual; potrivit site-ului, situațiile financiare se depun până la 31 mai inclusiv a anului următor.
Diferența se simte în viața de zi cu zi. La SRL, banii din contul firmei nu se amestecă cu cei personali, fiecare ieșire are nevoie de un document, iar legătura cu contabilul este lunară. La PFA, rutina este mai scurtă, însă disciplina documentelor rămâne aceeași, pentru că o cheltuială nedovedită nu poate fi luată în calcul. A patra întrebare: câtă administrare este dispus titularul să accepte, lună de lună?
Trecerea de la PFA la SRL nu este o transformare
Cine a început ca PFA și vrea să continue ca SRL trebuie să știe că un PFA nu se transformă în societate. Se înființează SRL-ul separat, contractele se mută treptat pe noua firmă, apoi PFA-ul se radiază. Cele două forme pot coexista dacă activitățile sunt reale și separate, de pildă o activitate de consultanță pe PFA și una de comerț pe SRL.
Momentul contează. Mutarea contractelor la jumătatea anului înseamnă un an cu două evidențe, două seturi de declarații și clienți care trebuie anunțați pe rând. A cincea întrebare: când se face trecerea, astfel încât perioada de suprapunere să fie cât mai scurtă și mai ușor de urmărit?
Simulatorul, ca punct de plecare pentru discuția cu contabilul
Pentru cine vrea să vadă diferențele pe propriile cifre, REALCONT pune la dispoziție un simulator online pentru PFA, normă de venit sau SRL micro. Instrumentul așază pe aceleași încasări și cheltuieli trei variante: PFA în sistem real, PFA la normă de venit și SRL microîntreprindere. Norma de venit are propria limită: simulatorul o admite numai pentru încasări anuale de cel mult 25.000 de euro, deci nu este o opțiune pentru orice nivel de activitate.
Rezultatul este orientativ și nu ține cont de TVA. Altfel spus, simulatorul arată ordinul de mărime al diferențelor și nu înlocuiește analiza unui caz concret. Cele cinci întrebări de mai sus completează calculul cu ceea ce un formular nu are de unde să știe:
- cât de mari și cât de bine documentate sunt cheltuielile;
- dacă activitatea poate susține un salariu cu normă întreagă;
- ce loc are pensia publică în planurile titularului;
- câtă administrare este acceptabilă;
- când s-ar face, practic, schimbarea formei.
Cu răspunsurile notate și cu rezultatul simulării alături, discuția cu un contabil devine mai scurtă și mai precisă. REALCONT lucrează atât cu PFA, cât și cu SRL-uri, inclusiv cu firme nou-înființate, din București sau din restul țării. Alegerea îi aparține titularului și se face pe cifrele propriei activități și pe regulile valabile în anul respectiv.
